De către: Coana Mare

Trebuie sa recunosc ca citirea experientelor din articol+comentarii m-a facut sa zambesc de mai multe ori. De exemplu, “avantajul” cu laptele praf in maternitate. Sau cu baia proprie. Sau ca ti se da camasa de noapte. Sau ca poti sa stai cu copilul. Ei bine, eu am nascut la o maternitate de stat in 2010 si am avut parte de toate acestea, mai putin de “avantajul” laptelui praf. A fost o experienta foarte frumoasa, in care am avut pare numai de oameni zambitori si saritori (de la bodyguarzii de la poarta, pana la doctori). Moasa a stat cu mine tot timpul si m-a tinut de mana pe timpul travaliului si a nasterii (si l-a last si pe sot, incalcand regulile spitalului), medicul de garda m-a bagat in seama desi nu era medicul meu (care era pe drum), nimeni nu a vrut spaga inainte sa se termine toate cu bine desi sotul a vrut sa cotizeze (o fi fost vreo superstitie), am stat in rezerva cu copil si sot timp de doua zile, asistentele de la neonato veneau din proprie initiativa de doua ori pe zi si ori de cate ori le sunam pe telefonul interior (o sa-l tin minte toata viata, 118), i-au facut zilnic baie impreuna cu noi, aratandu-ne ce sa facem, ne-au invatat sa-l infasam, mi-au aratat cum sa alaptez. Neonatoloaga a trecut si ea zilnic si imi dadea “extemporal” sa vada daca am prins corect treaba cu alaptatul, plus o gramada de sfaturi despre alaptat care pe mine m-au si ajutat (de exemplu, ca la inceput, pana se instaleaza bine lactatia, sa nu folosesc creme si nici macar sutiene de alaptat). Lapte praf nu i se da copilului. Eram obsedata de treaba aceasta, fiind chiar eu un copil nealaptat din cauza indoparii cu lapte praf la maternitate. Curatenie: trecea cineva de doua ori pe zi. Mancare: super-gustoasa, nu-mi venea sa cred ca sunt la spital de stat (de altfel, desi aveam frigider in camera, mancarea adusa de apartinatori a fost luata ca atare acasa pentru ca nu am avut nevoie de ea). Pret: maxim 1000 lei spaga (700 doctor + 100 anestezist + 50 lei moasa + 50 lei una din asistente + maruntis pe la infirmiere doar in primele ore ca era sotul euforic; pe neonatoloaga si vreo 2 asistente le-am sarit cu totul) + 160 euro/ 2 nopti cazare in rezerva privata cu insotitor (aia de costa aproape 200 euro/noapte la privat) – cu chitanta (camera cu un pat + pat apartinator, cu baie in camera (WC+chiuveta+dus – perfect functionale si curate, chiar daca nu erau finizaje de lux ci doar gresie. faianta si obiecte sanitare albe), chiuveta suplimentara in camera, frigider, cuptor cu microunde, televizor, aer conditionat, balcon). Si n-am simtit niciodata conditionarea serviciului de spaga. De altfel asistentei careia i-am dat 50 de lei i-am dat la externare mai mult ca un cadou pentru modul extraordinar in care s-a purtat cu mine. Acum ma gandesc cu un pic de teama ca daca mai fac un copil, fortat obligat o sa nasc la Sanador, ca acolo mi s-a mutat doctorita cu totul. Si din ce am citit pe net, mai ales aici http://dobrestii.ro/lang/en/blog/2011/12/stigmatul-alaptarii-in-spitalul-privat-sanador/, va trebui sa ma inarmez cu nervi tari ca sa nu indrazneasca cineva sa se apropie cu laptele praf de copilul meu, sa fiu convingatoare si tare pe pozitii sa nu imi ia copilul vreun moment de langa mine pe perioada spitalizarii (cand esti obosita dupa nastere, o asistenta care te imbie cu calmante de dormit si cu sugestia de a da copilul pe sectie nu e tocmai ce-ti trebuie). Si nu mi-e clar daca tatal poate sta cu mama si copilul pe toata perioada spitalizarii (adica si noaptea). Eu de la nastere am alte asteptari decat o cazare de cinci stele si zambete, desi evident mi-ar placea sa le am si pe astea. Principalul e ca copilul, eu si tatal copilul sa avem parte de un inceput bun impreuna, ocazia sa relationam din prima clipa fara prea multe interventii de la intermediari. Evident ca si la Polizu au mai fost cateva momente mai putin placute, mai ales datorita momentului la care am nascut, pentru ca a trebuit sa astept sa treaca raportul de garda sa pot sa primesc ok-ul sa plec in rezerva. Si cei de la neonato tot veneau cu copilul la rezerva si se intrebau pe unde sunt, dar in acelasi timp nu voiau sa il lase tatalui. Dar asta n-a durat decat vreo 2 ore, pana cand am inceput sa fac scandal ca eu plec singura la copilul meu daca nu ma lasa ei si s-a rezolvat. Per total a fost exact ce mi-am dorit: noi trei in micro-universul nostru, dupa regulile noastre. Si culmea! mi-au dat si camasa de noapte si cred ca si un pachet promotional la externare, dar fara lapte praf; astea vin de la firmele de produse pentru copii, nu neaparat de la spital. Iar faza unde Polizu a punctat extrem e externarea. A durat neasteptat de putin, chiar daca a fost nevoie si de un drum pe la contabilitate pentru cazarea pe bani si era vineri dupa-amaiza (stiti voi, la stat se lucreaza vinerea putin). La Sanador (unde pana acum n-am avut parte decat de o internare de zi pentru niste interventii) a durat 4 ore din momentul in care eram gata de plecare pana cand am putut pleca efectiv, simteam ca ma urc pe pereti. Un spital, chiar si privat, curat si frumos decorat, e un spital, eu voiam la mine acasa in pat. Ca sa fie clar nu am nimic cu Sanador. Din contra, cotizez, cu tot felul de consultatii, analize si investigatii de pe la inceputurile lor din 2001, cred ca macar cateva caramizi din spitalul ala sunt din banii mei. Dar sper din tot sufletul ca daca voi mai face un copil si voi naste la ei sa reusesc sa ma strecor pe langa abordarea comerciala a maternitatilor private (care ca scop principal vor sa faca experienta parintilor cat mai placuta, sa li se para ca a meritat banu’) fara sentimentul ca sunt o nebuna contra curentului, ca doamna din blogul mentionat.