Hai ca am scris mult si pana la urma nu stiu cat de clar a fost: de la o maternitate, indiferent de forma de proprietate, astept sa ma sustina in optiunile personale in privinta relatiei cu copilul, nu sa imi puna piedici (chiar daca cu zambetul pe buze si aparent in favoare mea). Daca eu cred ca e bine sa stau de la inceput cu copilul non-stop sa nu se apuce sa ma incurajeze sa iau un somnifer si sa-mi ia copilul (ca e mai bine pentru mine sa ma odihnesc), ci sa ma incurajeze. La Polizu, in afara de alaptat, unde primesc nota 10, nu au existat prea multe incurajari, dar nici nu mi-a pus nimeni piedici, nici macar din astea zambitoare, cu substrat de “stim noi mai bine”. M-au lasat in plata Domnului si mi-a placut la nebunie!
↧